Traiasca Bicicleta

2 Iunie 2009 la 22:29 | In Muzica | 2 comentarii
Etichete:

Garfield e dependent de bicicleta. Atat de dependent incat fie ploaie, fie vant, el merge oriunde cu ea: la munci, in parc, la scoala, etc.
Dar ce si-a zis ea ploaia? “Las’ ca iti vin eu de hac!”
Si a inceput domne sa ploua cu galeata, asa ceva nu a mai simtit Garfield pe propria piele de mult… Noroc ca el, precaut din fire, si-a luat masuri de siguranta: geaca impermeabila avea, cu tot cu gluga, sapca avea, manusi si-a luat de data asta (i-au cam inghetat labutele pe ghidon ultima oara cand l-a prins ploaia)… Tot degeaba! apa i-a ajuns pana la os, zau. Dar a meritat! Asa senzatie nu ti-e dat sa traiesti mereu Sa te plimbi (nu mai avea rost sa te grabesti, de udat ploaia tot uda…) cu bicicleta prin ploaie torentiala, seara, pe intunericul luminat de cate un fulger, ici-colo, cate un tunet care te cam sperie, masinile care trec in viteza pe langa tine si te stropesc (ca te stropesc ele sau ploaia ce mai conteaza, nuh?). Ele de ce oare se grabesc? Nu vor sa simta ploaia…
Maine daca o tine tot asa vremea, Garfield lasa bicicleta sa se odihneasca… macar o zi…
Traiasca totusi bicicleta, partener de peripetii pe drumrile noastre pline de gropi, pe trotuare inguste, pe piste intortochiate si fara sens… (care macar exista ici-colo…), prieten de nadejde atunci cand esti in intarziere sau cand n-ai chef sa te inghesui intr-un mijloc de transport in comun… care iti da atata libertate, dar te si ajuta sa iti dezvolti anumite reflexe si te mentine in forma. Ce mai! Bicicleta e o comoara!!!


Zorile din Galati-La trecerea de pietoni
Asculta mai multe audio Muzica la trecerea de pietoni

  • Share/Bookmark

Sunetul naturii

22 Mai 2009 la 11:32 | In Muzica, Personal | Niciun comentariu.
Etichete:

Am furat bucati de natura si le-am postat pe youtube. Preventiv, pentru zilele in care atmosfera orasului devine prea apasatoare…

O vara intreaga m`a tinut padurea
Cu fata in iarba si gandul aiurea
Iar acum in toamna la plecare
Se tanguie ca ma rup din inima ei si o doare

REFREN:

Padure, padure nebuna

In fiecare noapte cu luna

Voi rataci fara tinta agale

Ca o frunza manata de vant pe potecile tale

In fiecare noapte de iarna

Umbra mea alba va veni sa se astearna

Ca o ursoaica cu puii ucisi

La umbra stejarilor tradati de frunzis

REFREN:

In fiecare dimineata uneori ca o umbra

Alteori ca o ceata

Ca o negura sau ca o bruma

Voi veni, voi veni nu te mai tanguï


Ursul Trubadur – Padure nebuna
Asculta mai multe audio Muzica

  • Share/Bookmark

Tess D’Urberville – Thomas Hardy

13 Mai 2009 la 0:00 | In citate | Niciun comentariu.
Etichete:
“Desfasurarea prost oranduita a planului bine oranduit al vietii face ca rareori cel chemat sa vina, si rar ti-e sortit ca omul ce ti-e sortit sa-l iubesti sa apara la ceasul potrivit iubirii.”

“pentru acela care indura suferintele sau gusta placerile vietii, viata este la fel de pretioasa, fie el om de seama sau de rand”

“Calitatea la oameni nu consta in obisnuinta de a folosi un numar de conventii demne de dispretuit, ci in sinceritate,  cinste, corectitudine, puritate, gratie si un bun renume”.
“Frumusetea sau uratenia unui caracter nu depinde numai de faptele omului, ci si de gandurile si de pornirile lui; si daca vrei sa cunosti cu adevarat un om, nu il judeca dupa ce a facu, ci dupa ce ar fi vrut sa faca”.
  • Share/Bookmark

Ce a mai citit Garfield

12 Mai 2009 la 21:41 | In citate | Niciun comentariu.
Etichete:
Tess D’Urberville, o femeie pura de Thomas Hardy, este o carte dupa care s-a realizat si un film, cu acelasi nume.In aceasta carte Thomas Hardy povesteste destinul unei tinere
tarance, care la frageda varsta de 16 ani este impinsa catre un destin
ce poate ar fi fost mai fericit daca dorinta de a duce un trai mai
decent si saracia nu ar fi existat.

Mai multe detalii despre actiunea cartii aici

Recomand aceasta carte celor carora le place sa citeasca despre oameni care aspira la fericire fara a putea s-o atinga, despre destine intoarse pe dos din cauza unei lumi prost intocmite… despre o lume plina de conflicte… toate fiind caracteristice pesimismului romancierului englez (Thomas Hardy).



Filmul pastreaza multe din detaliile cartii, ceea ce mi se pare admirabil. Cel putin pentru mine, imaginile din film coincid cu imaginea pe care eu mi-am creat-o in minte, legata de personaje si de actiune.

  • Share/Bookmark

Scrisori de la Teddy

26 Aprilie 2009 la 23:35 | In Personal | 1 comentariu
Etichete:

       In timp ce se afla in fata copiilor din clasa a 5-a, Doamna Thompson,
in prima zi de scoala, le-a spus un neadevar. Ca majoritatea
profesorilor, le-a spus elevilor sai ca ii iubeste pe toti la fel de
mult.

       Totusi, acest lucru nu era posibil, deoarece in primul rand, cufundat in banca sa, era baietelul numit Teddy Stallard.
      
Doamna Thompson il urmarise pe Teddy in anul precedent si observase ca
acesta nu se juca cu ceilalti copii, hainele sale erau neingrijite si
era murdar mai tot timpul.       Si Teddy putea fi nesuferit. Se ajunsese pana acolo incat
Doamnei Thompson ii facea placere sa scrie pe lucrarile acestuia, cu un
creion gros si rosu, un X mare si ingrosat si sa ii dea nota 4.

      
La scoala la care preda doamna Thompson, trebuia sa revizuiasca toate
caracterizarile elevilor, iar pe Teddy il lasase intentionat la urma.
Totusi, cand a deschis dosarul acestuia, a ramas surprinsa sa vada ca
profesoara din primul an scrisese "Teddy e un copil istet, isi face
temele cu grija, este manierat si este o placere sa fii in prajma lui".

        Profesoara din clasa a 2-a scrisese "Teddy este un elev
excelent, apreciat de colegii sai, dar este tulburat de faptul ca mama
sa sufera de o boala incurabila, iar viata de acasa trebuie sa fie
foarte grea"
        Profesoara din clasa a 3-a scrisese "Moartea
mamei sale il afectase foarte mult. Se straduieste foarte mult, dar pe
tatal sau nu il prea intereseaza, iar climatul de acasa il va afecta in
curand, daca nu se va schimba ceva"
       
Profesoara dintr-a 4-a a scris "Teddy este retras si nu mai este
interesat de scoala. Nu are multi prieteni si uneori adoarme in timpul
orei"
        De-acum, doamna Thompson intelesese problema si i-a
fost rusine de ce facuse. S-a simtit si mai prost cand elevii ei i-au
adus cadouri de Craciun, legate cu panglici frumoase si impachetate in
hartie stralucitoare. Mai putin Teddy.
       Cadoul acestuia era
impachetat cu hartie obisnuita de culoare maro. Doamnei Thompson i-a
fost greu sa il deschida in fata celorlalti. Unii dintre elevi au
inceput sa rada cand a descoperit o bratara careia ii lipseau unele
pietre si o sticluta de parfum pe trei sferturi goala. Ea i-a certat
cand a observat ca bratara era draguta si parfumul mirosea frumos.
Teddy Stallard a ramas dupa ore in acea zi doar pentru a-i spune
"Doamna Thompson, astazi mirosi exact ca si mama".
      
Dupa ce copiii au plecat, a plans timp de aproape o ora. In acea zi, a
incetat sa mai predea citirea, scrierea si aritmetica si a inceput sa
ii invete pe elevi.
       Doamna Thompson i-a acordat o atentie
deosebita lui Teddy. Pe masura ce lucra cu el, mintea sa a inceput sa
isi revina. Cu cat il incuraja mai des, cu atat acesta reactiona mai
bine. Pana la sfarsitul anului, Teddy ajunsese cel mai istet elev din
casa, si, in ciuda promisiunii ca ii va iubi pe toti la fel, Teddy a
devenit alintatul sau.

       Un an mai tarziu, a gasit o
scrisoare de la Teddy in care ii spunea ca e cea mai buna profesoara pe
care o avusese vreodata.

       Au mai trecut inca sase ani pana a mai primit un semn de
la Teddy. Apoi el i-a scris ca terminase liceul al treilea in clasa, si
ca ea ramasese cea mai buna profesoara pe care o avuse..
    
Patru ani mai tarziu, a mai primit o scrisoare care spunea ca va
termina in curand si facultatea cu cele mai bune rezultate. Inca o data
o asigura pe doamna Thompson ca fusese cea mai buna profesoara.
     
Apoi au mai trecut inca patru ani si a mai venit o scrisoare, cu
acelasi mesaj, dar numele expeditorului era schimbat: Dr. Theodore
Stallard.
      Apoi o noua scrisoare in care o anunta ca se va casatori.
 

      
Ii spunea ca tatal sau a murit cu cativa ani in urma si o intreba daca
ar vrea sa participe la nunta si sa stea in locul in care sta de obicei
mama mirelui. Bineinteles ca a acceptat. Si a purtat bratara careia ii
lipseau unele pietre si a folosit acelasi parfum pe care il primise
demult de la Teddy.
      
S-au imbratisat, iar Teddy i-a soptit la ureche "Multumesc pentru ca ai
crezut in mine. Multumesc pentru ca m-ai facut sa ma simt important si
mi-ai aratat ca pot insemna ceva."


       Doamna Thompson i-a
soptit cu lacrimi in ochi "Teddy, ai inteles gresit. Tu esti cel care
m-a invatat ca pot schimba ceva. Nu am stiut cum sa predau elevilor
pana te-am intalnit pe tine."

   
        MORALA:
       
Nu poti niciodata sa stii cum poti influenta viata altora prin ceea ce
faci sau prin ceea ce nu faci. Tine seama de acest lucru in aventura ta
prin viata si incearca sa schimbi ceva in viata celorlalti (si ar fi
ideal daca ar fi in bine).
       
        Si nu uita!:
       
Nimeni nu are dreptul sa priveasca o alta persoana de sus, decat in momentul in care se apleaca si ii intinde o mana pentru a-l ajuta sa se ridice!

  • Share/Bookmark

Poveste despre vrajitore

23 Aprilie 2009 la 21:46 | In Personal | 2 comentarii
Etichete:

 
Un imparat a prins un tanar supus care
vana pe domeniul  lui. L-a aruncat in temnita si ia spus ca-l va
elibera daca va raspunde la intrebarea: Ce vrea de fapt femeia?
 
Tanarul si-a chemat si a intrebat mama
, sora, verisoara vecina, dar nici una n-a putut sa dea un raspuns
corect. In fine a chemat si o vrajitoare batrana si urata. Aceasta i-a
promis ca-i spune raspunsul corect cu conditia ca dupa ce va fi
eliberat o va lua de sotie. Neavand alta solutie tanarul a acceptat.
Raspunsul dezvaluit de vrajitoare a fost: Femeia, de fapt, doreste sa
fie stapana propriei vieti !
Imparatul l-a eliberat imediat.
 
A urmat nunta si noaptea nuntii.Insa
nu mica i-a fost mirarea cand in pat a gasit o fata tanara si deosebit
de frumoasa care i-a spus: pentru ca te-ai tinut de cuvant jumatate de
zi voi fi batrana si urata iar calalata jumatate voi fi ca acum.
 
Urmeaza ca tu sa alegi in care
jumatate de zi sa fiu tanara si in care sa fiu batrana. Tanarul cazu pe
ganduri: sa rada toti de el vazandu-l cu o batrana si urata iar noaptea
sa petreaca cele mai placute clipe  alaturi de o tanara fermecatoare
sau sa se plimbe pe ziua cu cea mai frumoasa fata printre oameni iar
noaptea….
 
In cele din urma tanarul i-a spus sa
aleaga ea cum crede ca e mai bine. Imediat a venit si raspunsul: Voi fi
tot timpul tanara si frumoasa pentru ca am gasit barbatul care mi-a dat
libertatea de a fi stapana pe propria viata.
 
Morala :
NU CONTEAZA DACA O FEMEIE E FRUMOASA SAU  URATA .
IN FOND FIECARE E O VRAJITOARE .
 
 
  • Share/Bookmark

Oua pictate

16 Aprilie 2009 la 8:37 | In Personal | Niciun comentariu.
Etichete:
Garfield s-a apucat de clocit, pardon pictat oua . Da, pictat, cu acuarele si cu pensula.
  • Share/Bookmark

Rasarit de luna

14 Aprilie 2009 la 11:59 | In Personal | Niciun comentariu.
Etichete:

Garfield se simte norocos. Oare ce este mai frumos decat o noapte de primavara, cu cer senin,  vantul care adie, luna care rasare de dupa masivul Postavarul, mare, portocalie, ovala, luminoasa?!? (ca in poza de mai jos)
 
Si sa mai fii si cu persoana potrivita langa… un vis de primavra, ce mai! Luminile orasului se vad in departare… iar noaptea este singurul confident al povestirilor, rasetelor si privirilor date pe furis.Ce conteaza ca este tarziu? Ce mai conteaza ca urmeaza o zi grea de lucru?
 
Oare azi cate femei se mai bucura de o mangaiere prin par, de declaratii de dragoste venite din inima, insotite de gesturi tandre; oare cati barbati se mai simt apreciati si iubiti in ziua de azi?
 
Am vazut intr-o zi o batranica si un batranel. Asteptau autobuzul. Asteptand, el o mangaia pe ea pe spate, dragastos, apoi a luat-o pe dupa umeri. Cat de minunati erau! Primavara sa fie oare cea care scoate la iveala astfel de tandreturi?

  • Share/Bookmark

Muzica de primavara

10 Aprilie 2009 la 10:39 | In Personal | 1 comentariu
Etichete:
Garfield a cazut in butoiul cu melancolie E normal, doar a venit primavara!!!


De aceea Garfield s-a apucat de cantat si fredonat melodii, si nu orice melodii!



O primavara frumoasa tuturor!!!
 
  • Share/Bookmark

Pentru ca tot a fost ziua internationala a romilor…

9 Aprilie 2009 la 1:03 | In Personal | 1 comentariu
Etichete:

 

        Cartea lui Zaharia Stancu prezinta situatia autentica
in al doilea razboi mondial, cand populatii intregisocotite de “rasa
inferioara” au fost condamnate la disparitie si supuse unui program de
masacrare prin internari in lagare si prindeportari in tinuturi sterpe unde
supravietuirea era imposibila. Sunt prezentate traditii, comportamente si
mentalitati,superstitii, obiceiuri, credinte, modul de a reactiina in
imprejurari fundamentale vietii 9 nastere, moarte, dragoste, casatorie).
Societatea prezentata in carte reprezinta un organism sociala inchegat. Satra
este o comunitate umana veche si durabila, ce-si datoreaza existenta
conservarii structurilor proprii de viata, in care impulsurile anarhice si
tendintele de insubordonare sunt sanctionate drastic.

 
 
Asezarea la sfat: ordinea
asezarii este una statornica de cans lumea si urmeaza regulile unui adevarat
protocol: batranii se aseaza in dreapta si stanga bulibasei; in fata lor, in
semicerc se aseaza barbatii, in randul al doilea femeile, fetiscanele si
flacaiandrii in randul al treilea. Puterea este exercitata in public, deciziile
sunt luate la vedere. Bulibasa respecta legea si se impune
 
Imbracaminte: “ barbatii
satrei […] aveau chingi lungi, mustati stufoase, barbi salbatice. Foarfeca nu
intrase nicodata in parul vreunuia din ei. Pe obrazul nici unuia nu unmblase
briciul. Pe toti, fara greseala, ii impodobise firea cu ochi negri de smoala,
rorunzi, neobisnuit de mari. Barbile, mustatile si chincile, unse in fiecare zu
cu ulei gras ,de nuca, sclipeau de parca ar fi fost de metal”.
 
 
Credinta: “ oamenii oachesi nu
mostenisera acest obicei de la inaintasi”: “Dumnezeu  sa il ierte pe raposat” si nici nu practicau
vreo credinta”.

 
 
Nunta: “Sedil-basa si-a luat
fata de mana si i-a dat-o lui Gosu pe viata si i-a spus: “Pana acum Lisandra a
fost fata mea si mie mi s-a supus. De acum inainte, Lisansra este roaba ta,
Gosu, si nevasta ta, si tie si numai tie o sa se supuna, iar la alt barbat din
satra ori din afara setrei n-o sa se uite nici macar cu coada ochiului”.

 

 
1986 Zaharia Stancu – Satra,
Ed. Militara, Bucuresti
         
  • Share/Bookmark
Pagina următoare »
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

Parerea ta conteaza

Echipa Weblog.ro e alaturi de tine! Da-ne un semn!

  • Vrei sa iti faci cont pe www.weblog.ro si intampini dificultati?

  • Ai intrebari legate de folosirea site-ului?

  • Doresti sa ne comunici comportamentele abuzive ale unor membri?

  • Vrei sa faci comentarii sau sa ne dai anumite sugestii?

P A R E R E A T A